Ăsta era titlul unui articol ce tocmai l-am pierdut în urmă cu maxim un sfert de oră. Era mare, kilometric pot spune şi aşa rău îmi pare că l-am pierdut din cauze, absolut necunoscute şi ciudate mie, nu înţeleg ce s-a întâmplat. Cum ceva scris fără să fie memorat undeva, nu mai poate fi rescris identic, voi formula altcumva. Ideea era în felul următor : eu niciodată nu am fost un blogger important al internetului românesc, nu mi-am dorit să fiu şi nici nu voi fi. Nu mi-am propus neapărat un viitor din blogging, dar nu mă văd apărând la…

E galbenă, tristă, foarte melancolică, defapt toată lumea o consideră aşa. Cu siguranţă se înşeală, ei nu o văd aşa cum ar trebui să fie, e sentimentul ăla de maturizare, de ridicare. Pentru mine, toamna e un anotimp un pic ciudat, pentru simplul fapt că până mai devreme nu-l puteam suporta. Covoarele aurii pe care le lasă, îmi dă impresia că mă aflu într-o zonă de relaxare, zonă de visare şi uitare a problemelor din jur, însă tot ea îmi spune să pornesc motoarele, fiindcă încep concursurile, începe şcoala, se schimbă total programul de 3 luni de vacanţă, din nou…